Final de an

Este penultima zi a anului 2010. Din multe puncte de vedere nu a fost un an ușor, însă acum, la final, mă bucur că am depășit obstacolele apărute pe parcurs și că în curând vom intra într-un nou an.

Two more days untill the end of the year 2010. From many viewpoints it was not so easy a year, but at its end, I am glad that we have overcome the obstacles that have appeared and that we will very soon enter a New Year.

Onegai shimasu (de Alina Anuța)

ONEGAI SHIMASU!!

Iată-mă în Haga, capitala mondială a Păcii și Justiției, pentru o vizită mai lungă. Încă din prima săptămână aici, printre canale, biciclete și mori de vânt, am căutat cu nerăbdare un DOJO, iar fotografia lui FUJITA SENSEI pe un un site m-a condus la HAGUKUMI DOJO. Spre bucuria mea, încă după primele antrenamente m-am simțit aproape ca acasă.

Maestrul Dan Puric - distincția anuală a FRAA și membru de onoare al FRAA

Maestrul Dan Puric

Născut pe 12 februarie 1959, Dan Puric este actor şi regizor român care a jucat atât în teatru, cât şi în film. Spectacolele sale (Toujours l'amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote) au fost reprezentate în mai multe ţări. În film, a jucat rolul principal în coproducţia româno-sârbească Broken Youth, iar spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile BBC Belfast Royal College, 3 SAT Frankfurt şi RTL Luxemburg. A mai jucat în filme pentru televiziunea publică din Lausanne, Elveția. În 1978 este bacalaureat al liceului de arte "Nicolae Tonitza" din București. În 1985 absolvă Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" București, în clasa maestrului Dem Rădulescu. Din 1985 activează ca actor și ulterior ca regizor la teatrul "Mihai Eminescu" din Botoșani, transferându-se în 1988 la Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București.

Maestrul Dan Puric este mai mult decât un actor sau un regizor sau un autor de cărți. Este un om care inspiră prin mijloacele artei sale atât pe tineri cât și pe maturi, căutând redeșteptarea unor idealuri și a unor calități în acest neam atât de greu încercat și care are nevoie de un impuls în direcția justă.

Pentru toate aceste aspecte, având în vedere că FRAA consideră AIKIDO ca o cale de a deveni mai buni și mai responsabili, atât ca practicanți de arte marțiale cât și ca oameni și cetățeni, noi i-am propus maestrului Dan Puric să accepte să devină membru de onoare al Fundației Române de Aikido Aikikai și să primească și Distincția anuală a Fundației Române de Aikido Aikikai (creată din acest an), acordată personalității care a contribuit în mod esențial la renașterea spiritului național.

Ne face mare plăcere să vă informăm că ambele propuneri au fost acceptate; în plus, maestrul Dan Puric ne-a acordat un interviu care a fost prezentat în premieră cu ocazia stagiului de la Cluj-Napoca în fața a peste 100 de participanți, interviu foarte apreciat de audiență. Maestrul ne-a promis că va ține o conferință cu ocazia unui stagiu viitor al FRAA, în măsura în care programul i-o va permite.

producător: Adrian Bunea

camera: George Stoian

sunetul: Mihai Vladu

post-producția: CINEMOTION

© FRAA 2010

Lt. Birks (Aiki Peace Week)

Our inspiring story for today comes from Richard Strozzi-Heckler Sensei, 6th Dan (he also holds ranks in Judo, Jujitsu, and Capoeira), author of, among others, “In Search of the Warrior Spirit”, "Aikido and the New Warrior", and "The Leadership Dojo”. Strozzi-Heckler Sensei is an early and prominent teacher of embodied leadership, is founder of the Strozzi Institute and co-founder of the Mideast Aikido Project (MAP), which brings together Palestinians and Israelis through the practice of Aikido. From 2002 to 2007 he was an advisor to NATO and the Supreme Allied Commander of Europe (SACEUR) General Jim Jones, who is now the US National Security Advisor.

In 2005 Strozzi-Heckler Sensei was instrumental in setting up the first TAB (Training Across Borders) seminar in the UN Buffer Zone in Nicosia which drew participants from Cyprus, Bosnia, Yugoslavia, Greece, Turkey, Palestine, Israel, Syria, Jordan, and Egypt. Richard has taught at the University of Chicago, Harvard University, Esalen Institute, Naropa Institute, and the University of Munich. 

If you have the time, check out the inspiring TAB seminar video: 

http://www.aiki-extensions.org/TRAINING_ACROSS_BORDERS-small.wmv

Relaţia UKE-NAGE

(de Bogdan Resmeriță)

UKE ("cel care primeşte", cel care preia căderea) şi NAGE (“cel care dăruiește”, cel care aruncă) au o relaţie foarte specială. Spre deosebire de alți practicanți de arte marţiale care se antrenează împotriva unui adversar, practicanții de AIKIDO se antrenează împreună cu un partener. În AIKIDO nu există nicio concurenţă, nicio competiție care să împingă o persoană împotriva alteia. În schimb, fiecare partener este egal responsabil pentru experiența de practică și de învățare a tehnicilor.

Contemplare

"MOKUSOOOOO!!!"

În foarte multe săli de arte marțiale, acest cuvânt vuiește ca un strigăt de luptă. Se întâmplă de două ori, la începutul orei de practică și încă o dată la sfârșit, întotdeauna după ce elevii din DOJO s-au aliniat în formație și s-au așezat în liniște. Pentru a-i aduce în această poziție, se folosesc de multe ori alte câteva comenzi.

"YAME" sau "KEIKO OSAME" se strigă pentru a anunța că ora de practică s-a încheiat. "NARANDE" înseamnă "Alinierea." "SEIRETSU" sau "KEIRETSU" sunt comenzi pentru alinierea după grade și vechime. "CHAKUZA" înseamnă coborârea în poziția șezând SEIZA. Odată așezați, zgomotul de haine aranjate, gâfâielile obosite și respirațiile extenuate se vor liniști încet-încet, lăsând locul unei tăceri sparte brutal de strigătul care pare să pătrundă chiar prin trupurile celor din DOJO.

Atenția

(de Bogdan Resmeriță)

Atenția este o abilitate activă, nicidecum pasivă. Atenția poate fi dezvoltată prin antrenament, prin exercițiu.

Pentru un practicant de arte marţiale, atenția de a vedea în mod clar şi instantaneu (a nu se confunda cu privitul) pentru a evalua o mişcare sau o situaţie este critică. Mare parte din învăţătura transmisă prin AIKIDO se face nonverbal. SENSEI, sau instructorul, demonstrează o tehnică în care sunt incluse postura și deplasarea corpului, studentul având responsabilitatea de a le percepe si de a încerca să le asimileze prin repetare. Partea de predare implică eliminarea dependenţei de alţii pentru a-ți explica totul, transferându-ți ție însuți responsabilitatea de a studia mișcările corecte. Mişcările de arte marţiale nu trebuie învăţate intelectual, conceptual, ci prin practică repetată.

Spre deosebire de conceptul de predare-învățare din Occident, în stilul asiatic de predare al artelor marțiale sarcina instructorului nu este să te înveţe, ci să-ți arate, iar noi să căutăm adevărul prin învățare. O veche maximă din artele marțiale, întâlnită în KARATE, JU-JUTSU, JUDO și în mod firesc în AIKIDO, afirmă: "Nu asculta cuvintele mele, căci ele pot înșela. Observă corpul meu, căci el îți arată adevărul!"

Cel mai mare cadou pe care instructorul nostru îl are de oferit este pur şi simplu demonstrația artei sale. Este țelul nostru, al practicanților, să o însușim corect! ONEGAISHIMASU!

Ia un par de mă omoară!

80 la sută din infracțiunile comise pe raza municipiului București sunt constituite din loviri și alte violențe. 30,7 la sută din încăierările stradale degenerează rapid, cei implicați făcând uz de diverse obiecte contondente și arme albe. Ocazional, se scot la iveală și arme neletale cu gaz și gloanțe de cauciuc.

Tocmai din această cauză, îmi exprim părerea ori de câte ori am ocazia că tehnicile din AIKIDO trebuie studiate și înțelese împotriva unor atacuri cu arme (chiar dacă șuturile și carabele sunt ele însele niște arme redutabile și extrem de destructive). Mă bucură nespus faptul că maestrul FUKAKUSA ne-a îndemnat la stagiul din iulie de la Cluj să lucrăm mai mult atât cu armele cât și împotriva lor.

Impresii de la stagii - Isabela Popa, Kenshin dojo

M-am gândit să le propun elevilor mei să ne împărtășească din impresiile lor de stagii. Isabela Popa a fost cea care "a spart gheața"; pentru curajul ei îi mulțumesc publicându-i gândurile despre recentul stagiu de la Cluj, susținut sub conducerea maestrului FUKAKUSA SENSEI.

Falling head over heels for AIKIDO

de Mai Al Khatib
(publicat în săptămânalul "Gulf Weekly" în data de 28 iulie 2010)

An art of self-defence which emphasises good body movement, throws and joint locks is known as Aikido. When using this form of martial art properly, violent aggression can be neutralised swiftly and cleanly so that effective self-defence is possible without inflicting injury.
The Bahrain Aikido Academy recently flew over Aikido masters from Romania for a three-day workshop in order to create a buzz for the sport.

http://www.gulfweekly.com/article.asp?Sn=7635&Article=25285

Articole despre Aikido

Vă recomand să citiți articolele postate de Aikido Journal pe următoarele adrese:

www.aikidojournal.com (în limba engleză)
http://www.aikidojournal.eu/Entretiens/ (în limba franceză)

Faima lui O Sensei se răspândește - Kazuhiko Ikeda

de Kazuhiko Ikeda
(Tradus în limba engleză de Stanley A. Pranin și Katsuaki Terasawa;
Tradus în limba română de Cătălin Obreja)


UESHIBA simțea o mare atracție pentru ONISABURO DEGUCHI. Spera să scape cu ajutorul lui DEGUCHI de spiritul rău al lui SOKAKU TAKEDA. Prin urmare și-a vândut toate bunurile din TANABE, incluzând casa și pământul, apoi împreună cu soția sa HATSU s-au mutat la AYABE. 

A construit o casă la marginea orașului HONGU și a rămas zilnic în legatură cu DEGUCHI la sediul central al OMOTO. La vremea aceea UESHIBA era puternic atras de personalitatea lui DEGUCHI căruia îi purta un profund respect, considerându-l un ghid spiritual. UESHIBA a devenit credincios devotat. Cu toate acestea, UESHIBA nu a devenit membru al sectei OMOTO. În particular el nu s-a identificat cu persoanele care îl frecventau pe DEGUCHI.

http://www.aikidojournal.com/article?articleID=547

Get a new wife!

de Dave Lowry
(Traducere de Cătălin Obreja)

Într-o după-amiază stăteam de vorbă cu un SENSEI de KARATE iar la un moment dat a fost abordat de un individ care venise să privească antrenamentul din acea zi. Omul era interesat de KARATE dar se întreba dacă antrenamentele vor fi o problemă pentru el. Pentru că era alergător de maraton, a explicat el, și petrecea câteva ore pe săptămână alergând și călătorind spre competiții. Oare practica de KARATE s-ar suprapune cu această activitate?
Preluare de pe www.koryu.com

Deshi (Elevul) - Dave Lowry, partea a II-a

Ca elev, veți întâlni un număr de diferite tipuri de KEIKO (sau GEIKO atunci când este aplicat ca sufix), care reprezintă un număr de căi de antrenament. Cei care de abia au intrat pe cale pot crede că profesorul stă în fața clasei explicând sau demonstrând o tehnică, urmând ca apoi clasa să practice. Într-adevăr, dar este o mică parte a antrenamentului.

Deshi (Elevul) - Dave Lowry, partea I

Tu. Elevul, în limba japoneză, se numește GAKUSEI. Este un cuvânt utilizat de obicei pentru a-i desemna pe cei înscriși într-o formă educațională formală, începând cu grădinița și terminând cu școala post-doctorală. Pentru artele tradiționale elevul va fi denumit mai degrabă DESHI. Este scris cu ideogramele pentru "frate mai tânăr" și "copil", implicând faptul că elevul este mai mult decât un corp într-o sală de clasă, mai mult decât o persoană care caută să învețe unele tehnici sau o anumită artă.

Fundația Română de Aikido Aikikai

Rememorând impresiile de la primul stagiu de instructori al Fundației Române de Aikido Aikikai sunt și mai convins că am demarat un proiect extrem de important în ceea ce privește clarificarea și detalierea bazei tehnicilor de AIKIDO AIKIKAI transmise în cadrul fiecărui DOJO de către instructorii noștri. Este foarte clar că o tehnică unitară, în ceea ce privește tehnicile de bază, este esențială pentru păstrarea neschimbată a moștenirii lui O-SENSEI, primită de către noi de la maeștrii noștri, unii dintre ei elevi direcți ai lui UESHIBA KAISO.

Tehnica însă nu este totul în AIKIDO. Există eticheta, ceremonialul, spiritul tehnicii și mesajul artei, așa cum au fost ele imaginate de creator, O-SENSEI UESHIBA MORIHEI. Cred că este esențial să primim și să transmitem toate aceste aspecte, pentru că în AIKIDO încercăm să realizăm unitatea dintre corp, minte și spirit iar favorizarea numai a corpului, sau a minții sau a spiritului, în detrimentul celorlalte componente nu are cum să fie un lucru bun, pentru că modifică întreg ansamblul. Și dacă facem astăzi o modificare, iar mâine alta (și acest lucru se întâmplă în multe alte locuri de pe glob), nu va dura mult până când esența mesajului se va pierde. Iar acest fapt, în viziunea mea, va fi începutul sfârșitului. Nu cred că trebuie să se ajungă aici. Pentru aceasta ar trebui, cum spunea de atâtea ori FUJITA SENSEI, să ne întoarcem mereu la baze și să urmăm linia familiei UESHIBA.

În acest context, nu cred că trebuie să avem reguli diferite în București față de Cluj, sau la Vaslui față de Arad. Nu cred că trebuie să inventam roata sau să perfecționăm (mutilăm) ceea ce am primit de la O-SENSEI, prin intermediul maeștrilor noștri, pentru că cei care vor fi păgubiți pe termen mediu și lung sunt elevii noștri. Nu vreau să susțin prin asta imobilismul și rigiditatea, însă baza AIKIDO AIKIKAI, tehnică și spirituală, trebuie să fie aceeaăi, peste tot în România și în lume.

Așa cred eu.

Morihei Ueshiba și Gozo Shioda

de Stanley Pranin (tradus de Cătălin Obreja)

Când vine vorba de a face cunoscut AIKIDO către publicul larg într-o modalitate atractivă și ușor de înțeles, GOZO SHIODA iese în evidență. Combină o analiză lucidă a teoriei AIKIDO împreună cu o tehnică fină și un simț al umorului destul de sec și degajat. Cel care observă o demonstrație de AIKIDO a lui SHIODA devine invariabil captivat și este gata să se înscrie într-un DOJO de AIKIDO fără a se simți în nici un fel manipulat. Mai mult, SHIODA recunoaște de fiecare dată meritele învățătorului său MORIHEI UESHIBA și faptul că AIKIDO a evoluat din tehnicile DAITO-RYU AIKIJUJUTSU. În șapte dintre seriile sale, editorul șef al publicației AIKIDO JOURNAL, Stanley Pranin, tratează câteva dintre punctele culminante ale carierei fascinante a lui SHIODA.
(publicat în Aikido Journal #100, 1994)

Bahrain, o oază de aikido

Urmare a contactelor inițiate de MIHAI VLADU SENSEI acum câteva luni, am primit invitația de a reprezenta Fundația Română de Aikido Aikikai la seminarul de AIKIDO desfășurat în Manama, capitala Regatului Bahrein. Invitația a fost făcută de colegul nostru TEODOR ARDELEANU, rezident în Bahrain, împreună cu SUFIAN NIBDELAID SENSEI, președintele Bahrain Aikido Academy.
http://www.aikidobahrain.com/.

Trebuie să menționez și participarea CRISTINEI GHINEA SENSEI, care a întregit delegația FRAA la acest eveniment.

Gânduri

Am avut astăzi o discuție interesantă cu unul dintre elevii mei. O temă abordată (majoritară de fapt) a fost AIKIDO ȘI (din partea mea) MODALITĂȚI DE PRACTICĂ ȘI DE TRANSMITERE A MESAJULUI. Cred că este interesant de știut de ce unii dintre practicanți decid să preia ștafeta și să devină, la rândul lor, instructori de AIKIDO. Nu am folosit termenul de maestru pentru că, deși îmi place, cred că este prematur (cel puțin pentru mine), să-l folosesc. Nu pot decât să sper că într-o zi am să devin și eu. Până atunci însă, termenul de "instructor" mi se pare mult mai potrivit.

Morihei Ueshiba și Sokaku Takeda

MORIHEI UESHIBA ȘI SOKAKU TAKEDA
de Stanley Pranin

Puțini sunt cei care au investigat originile Aikido așa cum a făcut-o Stanley Pranin, editor-șef al publicației Aiki News. În această serie nouă, inițial scrisă pentru a fi publicată în revista de limbă japoneză Wushu, Pranin scoate în evidență câteva dintre momentele cheie ale carierei fondatorului Aikido, Morihei Ueshiba, prin colaborările acestuia cu învățătorii și elevii săi de frunte. Prima parte se concentrează pe relația extrem de semnificativă dar foarte puțin înțeleasă dintre Morihei Ueshiba și învățătorul său, Sokaku Takeda.
(tradus de Cătălin Obreja)